In cea de-antaia Epistola catre Corintieni a Sf. Apostol Pavel,a capitolului 13 din Noului Testament, ne este adus la cunostinta ce este Dragostea.
-1) De as grai in limbile oamenilor si in ale ingerilor, iar DRAGOSTE nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator;
-2) Si de as avea darul proorociei si toate tainele le-as cunoaste, si orice stiinta, si de-as avea atata credinta incat sa mut muntii, iar DRAGOSTE nu am, nimic nu sunt;
-3) Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar DRAGOSTE nu am nimic nu-mi folsoeste;
-4) Dragostea indelung rabda, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste,nu se lauda, nu se trufeste;
-5) Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale ,nu se aprinde de manie nu gandeste raul;
-6) Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar;
-7) Toate le sufera, toate le crede, toate le nedajduieste, toate le rabda;
-8) Dragostea nu cade nicioadata. Cat despre proorocii-se vor desfiinta, darul limbilor va inceta,stiinta se va sfarsi;
-9) Pentru ca in parte cunoaste, si in parte proorocim;
-10) Dar cand va veni ceea ce e sesavarsit , atunci ceea ce este in parte se va desavarsi;
-11) Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, judecam ca un copil, dar cand m-am facut mare, am lepadat cele ale copilului;
-12) Caci vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci , fata catre fata, acum cunosc in parte , dar atunci voi cunoaste pe deprin, precum am cunoscut si eu.
Si acum raman acestea trei : credinta, nadejdea si DRAGOSTEA. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.
Abia daca imi mai pot auzi propria voce a sufletului de "rautatea" constientului. Ratiunea imi spune cat de imoral este sa faci anumite lucruri ...spiritul face cu totul si cu totul altceva. E grav sa simti ca esti unul din oamenii care sunt intre bine si rau....luciditate si nebunie...un Inger dar si un Demon. De ce contur au doar lucrurile rele? Si de ce intodeauna ce nu e intocmai corect, esti tentat sa o faci...fiecare particula a firii te indeamna sa gandesti....poate e bine ..de ce nu?
Asadar stau in aceasi camera a carui ecou al singuratatii e asurzitor si in dreapta umarului sta Ingerul iar in stanga Demonul ducand o lupta crunta cu personalitatea mea...se joaca cu mintea si sufletul meu....asa ajung sa devin un nebun....un NEBUN LUCID?...cat de bizar poate suna?
Sunt Nebuna pentru ca ador tot ce ma inconjoara,ma fascineaza tot ce e nou...imi pun speranta in orice....sper la ziua de maine ca va fi mai buna decat cea de azi...Sunt LUCIDA pentru ca stiu care este cruntra realitate si o neg cu nerusinare..ma mint,incerc sa motivez...gasesc mereu scuze pentru ceva rau....de ce?
Ma urasc ma urasc..pentru ca vocile din cap nu-mi dau pace, frica ma incolteste...realitatea ma sperie...vreau sa iubesc realitatea...ma doare faptul ca o accept si atat. Mi-e dor de mine...mi-e dor de inocenta mea...Demonul ma tot invaluie cu pacat. Imi lipseste enorm un zambet sincer lipsit de ganduri...imi lipseste partea aia a vietii numita "copilarie" ....imi lipseste tot...Aerul irespirabil al prezentului ma obliga sa-l suport...Imi vreau Universul meu lipsit de Pacat inapoi....Sper ca extremele se vor potoli in curand si vocile vor da pace sufletului
sa isi gaseasca linistea vitala. Vreau sa fiu apreciata/iubita pentru CEEA CE SUNT cu adevarat. Nu pot avea totul...nu vreau totul...Unde sunt oamenii pe care i-am iubit...? unde e sinceritatea din partea celor pe care-i iubesc? De ce in cele mai grele momente ale vietii am reusit sa impart zambete si celui mai mare dusman, luminand al sau chip....si in schimb primesc lovituri,minciuni si lacrimi grele...?
Dansez singura pe scena vietii dar coregrafia imi e gresita....
O dimineata urata cu o zi aparent rea... ajunge sa te ajute foarte mult in ordonarea gandurilor si-n rezolvarea starilor euforice...A existat o perioada de cateva luni bune....cand ma luptam sa fiu fericita....incercam sa am ceva....ce pierdusem de mult, am reusit intr-un final sa realizez si sa scap de o dragoste bolnava, o zona de confort, un pat captusit cu plus, un loc unde oamenii mor. Consolarea zilei de maine si bucuria zilei de azi m-a ajutat sa uit trecutul....sa am puterea sa-l transform intr-o buna experienta de viata, care ma va ajuta mult pe viitor. Refuz sa imi mai doresc sa traiesc si sa ma mai complac cum am facut-o pana acum, am atatia oameni buni langa mine....Dar ce e mai important si ce e mai special? Destinul lucreaza indiferent de circumstante, timp sau loc. Acum ca m-ai gasit si te-am gasit iubitule...nu vreau sa-mi mai dai drumul , nu vreau sa ma lasi si tu sa cad, nu cred ca mai am puterea sa mai am inca o infrangere. Nu mai pot lupta singura impotriva morilor de vant acum ca esti aici. Desi poate suna hilar in urechile tale... imi oferi puterea de a-mi tine capul sus, si de a simti ca pot face absolut tot ce am crezut vreodata ca nu voi reusi. Intr-un mod direct si indirect esti un medicament, ma vindeci...ma ajuti sa fiu EU cea dintotdeauna din nou, cea care rade si pentru care viata are culori vii. Vom alerga desculti prin ploaie nepasandu-ne de absolut nimic...ne vom bucura de prima ninsoare , de aroma cafelei din zori , nopti pierdute atingand stelele.... CU TINE....vreau sa ma bucur de primul dans al toamnei in care frunzele respecta cu strictete coregrafia vantului....primele cristale care cad din cerul gri-rosiatic....cu tine vreau sa ma bucur de viata, vreau sa descopar lucrurile marunte care...uitasem ca exista...cum ar fi ca cerul e superb cand soarele apune, sau...iarba e verde ....lucruri....care noi oamenii uitam cat de superbe sunt, uitam cat e de frumos sa fii fericit. Cu tine am garantia zilei de azi, si bucuria zilei de maine.
In momentul in care iti pierzi orice urma de speranta, atunci destinul nu ezista sa iti faca surprize....E foarte placut sa simti cum unii oameni te pot readuce la viata si sa-ti ofere zambete mereu. Am invatat ca nu trebuie sa am regrete, nu trebuie sa plang cand pierd ceva, mereu poti obtine inapoi orice....Desi uneori pierdem oameni si simtitim ca nu ii vom mai vedea/avea vreodata...avem surpriza de a descoperi ca ei ne indragesc chiar mai mult decat la inceput. Cu totii avem nevoie de cineva alaturi sa ne ofere un sprijin moral...pentru ca niciodata banii nu vor aduce fericirea....poti avea orice iti doresti dar....sa iti lipseasca afectiunea unui om....sa iti lipseasca acele lucruri marunte care...experienta vietii si "maturizarea" te fac sa gandesti ca ai puterea de a nu avea nevoie de ele. Ei am descoperit cu uimire, ca oricat de mult as fi incercat sa fug de mine, m-am regasit....si nu regret...vreau sa nu se mai termine, ma simt ca intr-un Roller-coaster de sentimente si trairi interne. E placut sa traiesti cu sentimentul ca esti un anumit tip de om, si sa....fii pus in fata oglinzii realitatii, loc in care vezi exact cum esti,ce simti si ce gandesti. Se spune ca doar lucrurile rele au contur....si pana mai ieri credeam cu tarie aceasta idee...dar acum nu....acum pot spune ca Simt ca inima-mi bate din nou, ma simt vie....lucrurile rele pot fi uitate cu usurinta,facand altele bune...si simt ca Zilele cu soare sunt Aproape..
Cine simte ca au trecut toti acesti patru ani?....Ieri eram cu totii in salile de examen, imi amintesc ca eram cu Blonda, nu voi uita in veci ce crize facea ca se lovise ^_^.Ei ideea este ca...in ciuda faptului ca in tot acest timp desi am fost o persoana absenta, m-am atasat enorm de foarte multi dintre voi, defapt...de toti, exceptiile le stiti desigur nu vreau sa dau un nume, nu-mi doresc sa primesc priviri rele de la oameni nesemnificativi. Incep cu al meu scump coleg de banca, care din clasa a9-a a reusit sa faca mare haz, si spun cu inima pe suflet ca ash mai vrea un asha coleg exceptional cum e el, grijuliu,saritor si atent. Defapt toti ati fost atenti...Justin,Jo,Elias,Edi,Tibi,Oana,Iwana...doamne serios toti,mai putin exceptiile:)) Sunt fericita ca nu am fost un coelctiv cu certuri intre noi, sau daca erau erau minore.....un colectiv unit, a fost greu in primul an,ca ne luam amenzi pe banda fiind cei mai mici....Pot spune cu mandrie, ca am avut parte de niste oameni cu mult caracter in jurul meu, in decursul acestor ani! Tin prin aceasta cale, sa va multumesc...ENORM....pentru sprijinul "de la distanta"pe care mi l-ati oferit. Succes mult la bac, siiii...sa ne auzim cu bine dupa examene!
Plecand de la citatul lui Livius Ciocarlie "Am sentimentul de a fi ratat ceva esential ori de cate ori n-am mers pana la capatul situatiilor care pareau gata sa ma traneasca la pamant" pe care l-am citit azi...m-a facut sa simt cum ma regasesc in totalitate in el. Uneori observ cum Dumnezeu rade de mine si nu ma lasa sa duc la bun sfarsit ceea ce imi propun....inainte..esuam in ceva o luam la capat cu acelasi lucru la infinit pana iesea....dar Azi...azi am ajuns sa nu imi mai doresc sa lupt pentru ceva ce sunt constienta ca nu voi avea niciodata, un Ideal!..Una din cele mai importante cai de cunoastere este experienta. Ea este totodata si cea mai dura , multe intamplari ale vietii cer sa fie abordate cu mult curaj. Un prim argument in sprijinul ideilor mele ar fi faptul ca atitudinea fiecarui om fata de situatiile cu care se comfrunta este una foarte personala, in maniera ca unii oameni traiesc doar cateva decenii si lasa in urma o bogata experienta de viata si oameni care, desi ating varste matusalemice reusesc sa isi pastreze inocenta cognitiva. Este vorba de curajul de a pasi pe taramuri necunoscute, de a trai mereu experiente noi, cautand mereu noi provocari.
Cei mai multi oameni, printre care si eu, au predispozitia de a ceda in fata obstacolelor, dupa cum marturiseste si Liviu Ciorcarlie in "Paradisul Derizoliu". El incearca sa ilustreze faptul ca oricat de mare ar fi obstacolul,si greu...trebuie sa`l trecem cu mult curaj...Curajul fiind astfel una din cele mai utile calitati umane fiind un energizant pentru minte si o etapa spre cunostere..... Sfatul meu azi..e sa aveti Curaj mai mult cand inteprindeti ceva.....altfel veti regreta...
Treaza tarziu in noapte cu'n zambet strengar pe chip. Vreau sa nu ne certam, vreau atunci cand te superi, sau...ma supar, sa avem puterea de a ne descreti fruntile si sa ne zambim unul altuia! Vreau sa alergam prin ploaie fara sa ne pese ca vom raci ,ne stricam papucii, sau ca ne udam pana la piele, vreau sa ne bucuram de fiecare clipa, sa ne gadilam, sa ne alintam ca doi pisoi si sa mieunam cand ne simtim bine......sa faci pentru mine lucruri care ,chiar nu ai chef, dar o faci de dragul de a ma vedea fericita si invers.....sa ma tii de mana sa ma ciufulesti sa ma mangaii iar mai apoi sa ma saruti suav. Vreau ca zambetul si privirea ta sa ma topeasca mereu , sa ma strangi tare tare in brate atunci cand imi este frica, si sa ma linistesti spunandu`mi ca e doar in imaginatia mea. Vreau sa te uiti in ochii mei fara sa spui nimic si sa intelegi totul....vreau sa ai initiativa...sa ramai la fel de pupacios si haios....sa ma faci sa plang de la atata ras, sau sa plang de fericire....Simt cum iti doresti sa ma cunosti si intelegi cat de complicata sunt,imi accepti defectele desi sunt grave,stai langa mine desi te`am ranit...Vreau sa privim mereu dincolo de aparente.....Iubesc cand stai treaz doar sa ma vezi cum dorm, sau.....cum tresari la fiecare miscare de a mea atunci cand dormim.....ador cand ma intrebi daca sunt bine....sunt innebunita cand ma alinti,privesti,imbratisezi,vorbesti,zambesti....ador ca existi...Ador ca ma consideri frumoasa indiferent de defectele mele, ador ca ma adori......Vreau sa te bucuri de bucuria mea....vreau sa imi inchizi gura cu un sarut cand aberez, sa`mi atragi atentia atunci cand gresesc...dar in acelasi timp sa intelegi si sa nu ne certam....vreau sa discutam despre orice lucru serios,bun,rau....sau orice lucru banal. Vreau sa ne bucuram de urmatoarea ninsoare si sa iesim pur si simplu sa admiram cum cad cristale de apa din nori....Vreau sa ne bucuram de venirea primaverii si sa stam pe o banca inhaland parfumul florilor si-al reinvierii....vreau sa ne nastem din nou,sa fim asha cum nu am fost niciodata si cum nu am apucat sa ne cunoastem.....NU vreau....! Nu vreau niciodata sa te mai supar, Nu vreau niciodata sa mai fiu trista si ingijorata ca nu te voi mai avea, nu vreau sa imi mai pierd credinta si speranta....nu vreau sa mai ajung sa spun ca totul e pierdut, nu vreau sa ma mai resemnez.....nu vreau sa pleci.....nu vreau sa pleci fara mine...voi fi intodeauna alaturi de tine revansandu`ma pt tot raul facut.....demonstrandu`ti....ca....imi pasa cu adevarat.....simt ceva...intens dar mi`e frica sa o spun...astept sa vine totul de la sine...si toate aceste cuvinte roind in minte doar in timp ce ma sarutai....Noapte buna, ma voi trezi si totul va fi doar in mintea si inima mea, caci tu....nu vei intelege astea niciodata
A inceput si noul an,iar eu in speranta unei vieti dfierite voi lupta pana nu voi mai avea putere avand curajul sa infrunt orice! Nu ma voi mai ascunde de propriile probleme, nu voi mai renunta , nu voi mai fugi!! Atunci cand te resemnezi si crezi ca totul e pierdut...Atunci destinul lucreaza cum stie el mai bine. Sa fie oare adevarat? Sau doar sa fie o fericire prematura? Nu conteaza....voi trai clipa ca si cum nu a existat vreodata un trecut cu esecuri si gresli , si ma voi consola cu speranta zilei de maine. Anul acesta mi-am propus sa rad mai mult, sa iubesc intens, sa nu ma cert cu nimeni( lucru reusit si in ultimele luni) si desigur voi invata mai mult....sper...sa reusesc.dar totul e sa vrei nimnic nu este imposibil. Simt in suflet muzica ce-mi canta in surdina si nu ma pot gandi decat la un singur motiv al existentei mele de zi cu zi , si a motivatiei de a trece prin orice! Cum a inceput? Amuzant....un banal orgoliu feminin si o stupida dorinta de a obtine ceva...cum s-a terminat? Groaznic....Am gresit enorm am ranit si am fost rea...Intorsatura situatiei si mana destinului m-a facut sa realizez ca am facut o greseala enorma , si ca acel orgoliu si dorinta de a obtine , a crescut o dragoste-n interiorul sufletului meu. Nu am putut realiza niciodata lucrurile astea decat....cum spun uneori unii "prea tarziu".....asa am crezut ca e prea tarziu. Mi-am facut o promisiune fata de mine ca nu voi mai gresi si voi lupta din rasputeri sa ma revansez fata de cei ce i-am"tradat" dar ii iubesc....si uite asha am avut parte de cele mai frumoase clipe,de ajun....de anul nou si nu in ultimul rand azi!:x Ma simt fericita ,
In cea de-antaia Epistola catre Corintieni a Sf. Apostol Pavel,a capitolului 13 din Noului Testament, ne este adus la cunostinta ce este Dragostea.
